Tehnologia de fabricare bere din kit-uri de bere

[Laur]

Daca in cadrul site-ului am prezentat tehnologia de fabricare a berii in 12 pasi care este o varianta simpla si enumera doar activitatile principale, acum am hotarat sa detaliez etapele ce trebuiesc parcurse. Practic, aceasta tehnologie contine, pe langa pasii clasici, unele ponturi recomandate de unii berari.

Pentru inceput, cititi instructiunile de folosire a kit-ului (reteta).

Curatati si igienizati fiecare componenta a echipamentului: recipientul de fermentare impreuna cu capacul, spatula de amestecare, robinetul, supapa de evacuare a dioxidului de carbon. Deasemenea, igienizati un pahar de sticla curat, impreuna cu o lingurita din inox, ce vor fi folosite la rehidratarea drojdiei de bere. Pentru o mai mare siguranta, va recomand sa curatati si igienizati cutia de tabla a kit-ului precum si ustensila de desfacut conserve – ele pot veni in contact cu continutul kit-ului de bere.
Pentru a face curatirea si igienizarea corect, cititi cu atentie instructiunile de intrebuintare a substantei folosite.

Introduceti kit-ul de bere intr-o oala cu apa fierbinte si tineti-l acolo timp de 5 – 10 minute (bain marie). Faceti asta deoarece mustul deshidratat din interiorul kit-ului este vascos si trebuie trebuie lichefiat pentru a putea fi extras cu usurinta. Folosind desfacatorul de conserve, indepartati capacul kit-ului de bere. Turnati continutul in recipientul de fermentare.
Separat, fierbeti aproximativ 3 litri de apa. Clatiti cutia kit-ului cu un litru de apa fiarta pe care o adaugati in recipientul de fermentare. In cei 2 litri de apa fiarta ramasa, dizolvati cantitatea de zahar specificata in reteta. Apoi adaugati la continutul recipientului de fermentare. Completati cu apa rece pana la cantitatea finala de lichid, desemenea specificata in reteta. Lasati mustul de bere sa se raceasca pana la temperatura de 20 – 23° C (temperatura ambianta).

Cand mustul s-a racit, in paharul igienizat mai devreme, turnati apa avand 25° C in doua treimi din pahar. Adaugati drojdia de bere continuta in plicul sosit cu kit-ul de bere si amestecati cu linguritza, la intervale dese de timp. Dupa 10 minute, timp in care drojdia s-a rehidratat, turnati drojdia in mustul de bere si amestecati cu spatula foarte bine timp de un minut. Asezati capacul recipientului de fermentare, sigilati-l prin presare, introduceti supapa de evacuare a dioxidului de carbon in capac si turnati apa in supapa, pana la semn.

Asezati recipientul de fermentare intr-un loc ferit de lumina, retras, cu temperatura constanta. Evitati sa miscati recipientul pe tot parcursul fermentarii; daca va fi nevoie, faceti-o cu grija, astfel incat sa nu agitati foarte mult continutul – drojdia de bere ca microorganism, nu agreeaza miscarile, vibratiile, etc. Deasemenea, evitati sa asezati recipintul de fermentare intr-un loc in care temperatura scade pe timpul noptii.

Dupa aproximativ 6 ore de la adaugarea drojdiei, fermentatia va incepe: capacul se va bomba usor sub presiunea dioxidului de carbon emis de mustul de bere iar surplusul de dioxid de carbon va iesi prin supapa de evacuare. De mentionat ca nu exista riscul de explozie a recipientului de fermentare. Supapa de evacuare are rolul de a elibera surplusul de dioxid de carbon din interiorul recipientului, mentinand in permanenta o bariera intre mediul intern si cel extern.

Prima etapa de fermentare, in recipientul de fermentare dureaza circa 10 zile.
Pentru a vedea daca prima etapa de fermentare s-a incheiat, exista doua metode:
1. ne uitam la supapa de evacuare a dioxidului de carbon - daca nu mai ies bule de dioxid de carbon iar nivelul apei din cele doua camere ale supapei s-a echilibrat, prima etapa de fermentare s-a incheiat.
2. daca dispuneti de un densimetru si un cilindru de masurare, puteti masura densitatea amestecului de bere si compara cu valorile din reteta (1.010).

Prima etapa de fermentare s-a incheiat. Se trece la a doua etapa de fermentare – fermentare in butelii de sticla.

Pentru inceput, trebuie sa curatam si sa igienizam buteliile de sticla. Daca ele prezinta urme de murdarie veche, folositi o perie de sticle. Pentru igienizare, folosim o solutie ca si la igienizarea din prima etapa de fermentare.
Se vor igieniza buteliile de sticla, capacele de tabla si, daca dispuneti de un echipament BREWFERM DELUXE, se va igieniza si recipientul de amestecare, dispozitivul de umplut sticle si spatula.
Va recomand urmatoarea procedura pentru igienizarea buteliilor de sticla: preparati circa 1 – 2 litri solutie de igienizare si umpleti cateva sticle cu solutia respectiva. Lasati cateva minute sa actioneze apoi, fiecare din primele sticle se va goli in alte sticle ce urmeaza a fi igienizate, care vor fi lasate cateva minute, si ele se vor goli in alte sticle, s.a.m.d., pana se termina toate sticlele de bere de igienizat. La final, continutul sticlelor se toarna intr-un recipient unde ati pus capacele de bere iar restul se arunca.
Daca aveti in dotare recipient de amestecare si dispozitiv de umplut sticle, va trebui sa le igienizati si pe acestea, impreuna cu spatula.

Dupa igienizarea sticlelor, se pune zahar in fiecare sticla (o cantitate specificata in reteta – atentie, in reteta se specifica o cantitate de zahar pentru intreaga cantitate de bere).
Se toarna in fiecare sticla bere astfel incat sa mai ramana 30 – 40 mm pana la gura sticlei, un spatiu necesar formarii dioxidului de carbon. Daca dispuneti de dispozitivul de umplut sticle, folositi-l. Recipientul de fermentare se va goli cu grija, fara sa se tulbure sedimentele de pe fundul sau.
Daca dispuneti de un recipient de amestecare, transferati mai intai berea din recipientul de fermentare in cel de amestecare. Separat, intr-un recipient igienizat in prealabil, se toarna circa 300 ml apa in care se dizolva cantitatea de zahar necesara in etapa a doua de fermentare. Solutia de apa cu zahar se adauga in solutia de bere si se amesteca usor cu spatula, timp de cateva zeci de secunde. Umpleti apoi sticlele de bere cu ajutorul dispozitivului de umplut sticle.

Capsati fiecare sticla cu capse igienizate, cu ajutorul capsatorului.
Daca ati pus zahar in fiecare sticla, va recomand sa agitati sticla astfel incat zaharul sa se dizolve.

Asezati sticlele intr-un loc ferit de lumina, la temperatura ambianta si tineti-le timp de 5 – 7 zile. In aceasta perioada are loc a doua etapa de fermentare a berii. In aceasta etapa se formeaza dioxidul de carbon din sticla de bere.

Dupa aceasta etapa, transferati sticlele intr-un mediu racoros (10 – 13° C) si mentineti-le aici pana are loc limpezirea totala. In functie de tipul berii, aceasta perioada dureaza de la doua saptamani pana la cateva luni.
Cu cat perioada de limpezire (maturare) este mai mare, cu atat gustul berii este mai aproape de cel specificat de producator.

NOROC!

[milovan_djilas]

Salut, laur! Sunt pe punctul de a da comanda, pe bune, insa vreau niste lamuriri si, desigur, vreau sa mai cooptez in cardasie pe cineva, nu pe motiv de preturi, ca mi se par ok pentru tot ce ai, ci fiindca sunt ingrozitor de neindemanatic si cu toata dragostea mea pentru berea de calitate sunt convins ca as face-o praf.
1. Care este diferenta dintre instalatia "ideal" si cea "de luxe"? In articolul din "Gandul" parca spuneai ceva de faptul ca in aia "de luxe" poti adauga o cantiotate de zahar fara sa mai fii nevoit sa adaugi in fiecare sticla, in a doua faza a fermentatiei... nu stiu, daca am gresit corecteaza-ma, te rog!
2. In instalatiile de mai sus poti prepara atat bere din kit de bere cat si bere din kit de malt? sau kitul de malt este alta mancare de peste si se refera la cei care chiar au mici fabricute?
Atat deocamdata si sper sa vina cat mai devreme ziua cand o sa desfac primul abdij sau wheat!

[Laur]

Salut,
Am sa iti raspund la intrebarile tale:
1. diferenta dintre cele doua echipamente este: echipamentul DELUXE are in plus fata de cel IDEAL un recipient de amestecare, un densimetru si un cilindru de masurare. Recipientul de amestecare se foloseste pentru a amesteca uniform zaharul (necesar in etapa a doua de fermentatie) si mustul de bere. Asa nu mai esti nevoit sa adaugi zahar in fiecare sticla. Deasemenea, drojdiile din recipientul de fermentare raman in mare parte in acesta la transferarea mustului de bere in recipientul de amestecare. Densimetrul si clindrul de masurare te ajuta sa masori densitatea berii in etape intermediare si, in functie de niste calcule poti determina cantitatea de alcool din bere. Eu iti recomand echipamentul DELUXE din simplu motiv ca este un echipament complet iar diferenta de pret nu este foarte mare.
2. kit-urile de bere contin un extract lichid de malt si hamei; kit-urile de malt contin malt si hamei in stare naturala si, trebuiesc fierte impreuna cu o anumita cantitate de apa, la anumite temperaturi (conform unei retete de fabricatie) - pentru fabricarea berii din kit-uri de malt ai nevoie de un echipament dedicat (care este mult mai scump decat IDEAL sau DELUXE si care este adus doar la comanda). Se pot face artificii si poti folosi echipamentul IDEAL sau DELUXE si in fabricarea berii din kit-uri de malt. Personal, iti recomand sa incepi cu fabricare bere din kit-uri de bere. Dupa ce te vei experimenta, vei putea alege sa incepi fabricarea berii din kit-uri de malt.
Eu sper sa incep fabricarea berii din kit-uri de malt in maxim o luna. Te tin la curent daca esti interesat.
Laur

[andrei]

Salut!

Tocmai am pus la fermentat prima bere (o bere albă). Aș vrea să-ți cer părerea asupra unui fapt:

Am înțeles că amesteci mai usor zaharul pentru fermentarea secundară in recipientul de amestecare, dar nu este totuși de dorit ca berea să fie pusă în sticle pentru fermentarea secundară cît mai rapid astfel încît să se evite pe cît posibil contactul berii cu aerul (pentru a nu-i deteriora gustul prin oxidare). Amesecarea în vasul de amestecare expune destul de mult berea la aer în timpul transferului dintr-un vas în altul cît și în timpul amestecării zahărului.

Care este părerea ta?

Mulțumesc!

Andrei

[andrei]

Salut!

Am pus la fermentat prima bere. Totuși aș vrea să-ți cer părerea asupra unui fapt.
Am înțeles că este mai ușor de amestecat zahărul pentru fermentarea secundară în vasul de amestecare, dar, de asemenea, nu este de dorit a se evita pe cît posibil contactul berii cu aerul și astfel (chiar dacă e mai dificil de adăugat zahărul) să fie totuși mai bine pentru calitatea berii să o transfer direct în sticle din vasul de fermentare?

Mulțumesc!

Andrei

[Laur]

Salut Andrei,

Transferul berii se face folosind dispozitivul de umplere a sticlei (cu supapa scoasa) si folosind forta gravitationala, asezand recipientul de fermentare la un nivel superior celui de amestecare. Astfel, berea va curge in recipientul de amestecare de jos in sus, minimizandu-se astfel contactul cu oxigenul.
Amestecarea berii cu zaharul in recipientul de amestecare are cateva avantaje:
- amesteci uniform zaharul in toata compozitia berii
- berea transferata are o cantitate mica de drojdii, uniform repartizata in toata masa berii (cea mai mare parte din drojdiile rezultate in prima etapa de fermentare ramane pe funsul vasului de fermentare primara)
- nu poti pune zahar de doua ori intr-o sticla (neatent fiind) si sa existe riscul de a exploda sticla de la cantitatea de CO2 emisa (evident, in exces)
Amestecarea berii din recipient cu zahar se face in felul urmator: se dizolva zaharul (tos sau candel) intr-o cana cu apa fierbinte (igienizata in prealabil) si se toarna solutia peste berea aflata in recipientul de amestecare. Apoi se amesteca usor cu spatula pentru uniformizare, fara a tulbura "luciul" lichidului (adica a berii).
Eu aplic aceasta procedura de vreo doi ani si nu am patit sa mi se denatureze gustul din cauza oxidarii berii.

Spor la berarit.

Laur

[montego]

Daca am pus drojdia inainte ca mustul sa se raceasca la 20-23 'C (avea aprox 28-29) afecteaza in vreun fel berea?

[Laur]

Nu se intampla nimic.
Eu ma feresc de asa ceva deoarece mustul incepe sa fermenteze si temperatura lui se va mentine ridicata pe perioada fermentatiei puternice.

[Sharpe]

Salut, tocmai am primit cadou o mica fabricuta de bere, cu un kit de Stout. Fiind destul de sumare instructiunile din cutie, am mai cautat pe net pe siteul producatorului kitului, acolo am gasit un filmulet in care drojdia se presara uniform deasupra mustului, dupa care se pune repede capacul. Aici am citit ca drojdia trebuia dizolvata in apa calduta. Care este diferenta dintre aceste metode, ca impact asupra rezultatului final? Multumesc.
Augustin

[Laur]

Salutare,
In principiu nu este o diferenta foarte mare intre cele doua proceduri (belgiana=drojdia rehidratata; englezeasca=drojdia presarata deasupra mustului). Rehidratarea drojdiei reduce timpul de activare a drojdiei.
Eu am ales sa folosesc drojdia rehidratata.