Salut Mircea, sunt încântat că vizitezi topicul şi eşti la curent. Poze n-am făcut, nu prea am scule pentru aşa ceva, decât o cameră VGA pe telefon şi alta cam lafel de jalnică. Pe lângă asta, sincer n-aş vrea să ofer un exemplu celor care sunt la început, prin practicile mele cu sticle PET şi altele improvizaţii. Plus că n-am făcut carbonare, deci nu este o bere ca la carte. Mie însă îmi place la gust dar data viitoare voi schimba multe.
Legat de impresii, aş avea multe de scris dar n-aş vrea să plictisesc cu un post cât un cearşeaf. Chiar astăzi vorbeam cu Laurenţiu că mă îngrijorează cantitatea mare de zaharuri reziduale din berile strong. Practic nu prea ai cum să obţi o bere tare, de peste 6 grade alcoolice, fără să ai şi destul de multe zaharuri nefermentabile în bere. Am făcut o socoteală, cu 500ml bere îmi asigur 40g carbohidraţi, desutul de mult. Data viitoare o să mă gândesc la altă schemă de mashing care să-mi evite activitatea prea mare a alfa-amilazei, enzimă responsabilă cu ruperea amidonului în zaharuri nefermentabile, cele care alcătuiesc corpul berii, aşa că o să mă inspir din schemele de mashing pentru whisky, cu temperaturi cât mai favorabile beta-amilazei.
Am făcut o bere cristal dar 0 carbonare. Azi m-am înâlnit cu Laurenţiu, care, printre altele mi-a oferit spre degustare o bere triple gabriel din câte am reţinut (sper că am scris corect). Băi nenică... o adevărată lecţie de berărie frate! o să scriu impresiile pe topicul dedicat. Gustul m-a fascinat şi chiar am în plan să fac o bere identică respectând pas cu pas instrucţiunile. Nu prea le am eu cu reţetele, cu tipurile de bere şi altele, sunt la început, recunosc. înainte să mă pătrundă hoby-ul cu berea eram cu distilările, deci domeniile sunt oarecum înrudite, de asta mi-e acum mai uşor să înţeleg fenomenele, însă am goluri mari în ce priveşte reţetele de fabricaţie şi secretele pentru gust şi aromă.
Nu vreau să se creadă că ţin o pledoarie pentru limpezirea până la "cristal". E adevărat că am prezentat o metodă mai nouă pentru unii, cea cu cu gelatina, dar pentru mine a fost doar o ambiţie de moment. Am vrut să-mi arăt că pot, în condiţii casnice, să fac o bere cristal, evident, renunţând la cabonare. Dar asta e prea puţin important, nu am nici o problemă cu tulbureala şi probabil berile care le voi face vor fi lipsite de gelatină. Ca să mă înţelegeţi, gelatina e ca să iei ochii când o pui în pahar, şi uite că fac şi o poză că m-aţi provocat.
Tulbureala nu influenţează cu nimic nici gustul, aroma, calităţile berii sau altceva. Ba chiar drojdia este sănătoasă, are vitamine din complexul B, avem şi un topic pe la diverse despre asta. Un cubuleţ de drojdie de bere proaspătă asigură necesarul de vitamine B, chiar medicul recomandă.
În rest ce să zic, lasă-ma să fac o reţetă adevărată de bere şi peste câteva luni cred că o să râd de ce fac acum. Producţia e e ok, nimic de zis, berea e tărişoară, pe la un 9%, echilibrată ca dulceaţă-amăreală, destul de închisă la culoare pentru o bere pils, poate hameiul... şi spre surprinderea mea, deloc astringentă, taninoasă... prababil aici s-a văzut rolul gelatinei care a trântit la fund taninul din compoziţie. Altfel nu-mi închipui, la cât am stors sacul de tifon (numai din zgârcenie, să nu las nimic la morţi) trebuia să fie nebăubilă. Altă tranşă care am fermentat-o pe grâne împreună cu depozitul plus ceva apă şi zahăr (un fel de mâna a 2-a) a ieşit aspră şi astringentă dar şi tare ca naiba de înţeapă pe gât zici că bei tărie. Se vede că fermentarea pe grâne extrage toţi taninii.
Of, şi uite că tot m-am întins, sper că n-am plictisit prea tare. O să ziceţi că de la producţiile alea... totuşi atâta timp cât încă mai localizez tastatura, monitorul şi ce mai e prin jur, înseamnă că e ok
PS: Draci... am făcut poze cu mobilul să vă arăt berea şi când să o trec în calculator îmi aduc aminte că am dezinstalat bluetooth-ul din cauza unor probleme cu windowsul. zilele viitoare o s-o pun, măcar o poză o să am, de amintire